AXIOMĂ PE STOMACUL GOL

 Și iarna-i cea mai frumoasă pizdă

și dragoste mă dezgheți cu gura

și fiecare ninge cum îl taie capul

geaba încerci să păstrezi măsura

COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

AXIOMA IERNII ÎN DOI

Ninge pe orizontală

de la tine pân-la mine

ning și eu în pielea goală

iar ecoul zice-i bine

De la tine pân-la mine

iarna doamnelor e-n toi

zăpada tace pe șine

și se-mparte doar la doi

Iarna domnilor e-n toi

ning și eu în pielea goală

iarna asta e de soi

ninge pe orizontală

De la tine pân-la mine

doar ninsori sublime

Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II

SUSTRAGERI ÎMPĂRĂTEȘTI

 Fulgule Alfa pe unde hoinărești

COSTEL ZĂGAN, UNIVERSURI PARALELE

(GOGYOHKA MEA)

eu surâd

dacă

secundele trec

din durere

în durere

COSTEL ZĂGAN

DE CE

 Creștem odată cu prietenii și dușmanii noștri

COSTEL ZĂGAN, NEMĂRGINIRI ÎNTR-UN VERS

MINCIUNA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE

Nici picioarele, nici gura, nici vreun alt organ nu contează: contează că există și-o admirăm!

Costel Zăgan

NEDUMERIRI CREATOARE

 În piatră doarme ce zeiță

Atena poate Afrodita oare

să-nvârt cu dalta o cheiță

sub daltă Doamne ce răsare

Atena poate Afrodita oare

ce sculptor se trezește-n mine

trec evii parcă în vâltoare

și linii Doamne după linii

Ce scuptor se trezește-n mine

să-nvârt cu daltă ce cheiță

rămân doar formele divine

din piatră se trezește ce zeiță

Atena poate Afrodita oare

trupul ori sufletul mă doare

Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II