Când e vorba de vacanță, chiar și Cioran se termină!
Costel Zăgan, Inventeme
EREZIA DE-A FI EMINESCU
Destine sfărmate-n bucăți
roșul pur sau impur
niște absurdități
murdărite de sânge nevinovat
libertate egalitate fraternitate
îngerii sau dracii conduc lumea
Doamne vine primăvara degeaba
ce roșie-i iarba
și
ce verde era odată
COSTEL ZĂGAN, FLORI(I)LE POEZIEI, 2020
TREPTE
pentru că îmi plac fluturii
împrumut câte ceva din
comportamentul mimozei
când îmi vorbește despre ochi
spăl cămăși albe
în gândurile bărbaților
bolnavi de ane
cu sânii plânși
sub ziduri
rădăcinile cresc invers
se luminează
în piața cu flori
îndrăgostiții își vând
închipuirile oranj
până la tine număr
toate treptele
femeia care a zis da
se stinge într-o pivniță
câte ne mai spunem
tăcând
Despre tine înfloreşte teiul
despre sânii tăi în floare
ceru-mbracă-n stele cheiul
valul mării rău mă doare
Despre sânii tăi în floare
toate florile-mi vorbesc
dragostea care pe care
demon cu chip îngeresc
Toate florile-mi vorbesc
ceru-mbracă-n stele cheiul
dorul meu prea omenesc
despre tine înfloreşte teiul
Despre sânii tăi în floare
îngerii nu pot să zboare
(din volumul „Cezeisme II”)
Și iarna-i cea mai frumoasă pizdă
și dragoste mă dezgheți cu gura
și fiecare ninge cum îl taie capul
geaba încerci să păstrezi măsura
COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Ninge pe orizontală
de la tine pân-la mine
ning și eu în pielea goală
iar ecoul zice-i bine
De la tine pân-la mine
iarna doamnelor e-n toi
zăpada tace pe șine
și se-mparte doar la doi
Iarna domnilor e-n toi
ning și eu în pielea goală
iarna asta e de soi
ninge pe orizontală
De la tine pân-la mine
doar ninsori sublime
Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II
Când e vorba de vacanță, chiar și Cioran se termină! Costel Zăgan, Inventeme