Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 20 noiembrie 2024

duminică, 13 octombrie 2024

sâmbătă, 15 iunie 2024

 EREZIA DE-A FI EMINESCU

Doar atât să existăm eminescian
căci unde-ajunge nu-i hotar
nici ochi spre a cunoaște
și vremea-ncearcă în zadar
din goluri a se naște
vreme trece vreme vine
în prezent le-avem pe toate
dar de-a lor zădărnicie
tu te-ntreabă și socoate
pot să mai reînviu luminos
din el ca Pasărea Phoenix
o nu credeam să-nvăț a muri
vreodată codrule codruțule
numai cuvintele limbii române
tac despre mine
restu-s somnoroase păsărele
Doamne ca să pot să mă trezesc odată
pe mine mie redă-mă
doar atât
Costel Zăgan, EREZII SECOND HAND, 2014
Ar putea fi o imagine cu 1 persoană
Toate reacţiile:
Costel Zăgan
Îmi place
Comentează
Trimite
Distribuie

miercuri, 13 martie 2024

duminică, 10 martie 2024

VERDE SPRE ROȘU

 Destine sfărmate-n bucăți

roșul pur sau impur

niște absurdități

murdărite de sânge nevinovat

libertate egalitate fraternitate

îngerii sau dracii conduc lumea

Doamne vine primăvara degeaba

ce roșie-i iarba

și

ce verde era odată


COSTEL ZĂGAN, FLORI(I)LE POEZIEI, 2020




CARMEN SECERE, MON AMOUR MA TRISTESSE, 2019

 TREPTE

pentru că îmi plac fluturii

împrumut câte ceva din

comportamentul mimozei


când îmi vorbește despre ochi

spăl cămăși albe

în gândurile bărbaților

bolnavi de ane

cu sânii plânși


sub ziduri

rădăcinile cresc invers


se luminează

în piața cu flori

îndrăgostiții își vând

închipuirile oranj


până la tine număr

toate treptele


femeia care a zis da

se stinge într-o pivniță


câte ne mai spunem

tăcând


Nu-s normal? Păi, pe asta mă bazez!

COSTEL ZĂGAN, ANTOLOGIA AFORISMULUI ROMÂNESC CONTEMPORAN, 2016


 

 


duminică, 10 martie 2024

ȚĂRANUL SEAMĂNĂ SOARELE

 În fiecare dimineață a istoriei

cu ochii plini de înțelepciune

cu mâinile bătătorite de speranță

cu sufletul brăzdat de jertfe

cu umerii iluminați de izvoare

țăranul pune în brazdă

sămânța luminii

COSTEL ZĂGAN, EVADAT DIN IARNĂ, 2018

joi, 7 martie 2024

COSTEL ZĂGAN

Mâinile se roagă mângâind, iubito

Despre tine înfloreşte teiul
despre sânii tăi în floare
ceru-mbracă-n stele cheiul
valul mării rău mă doare

Despre sânii tăi în floare
toate florile-mi vorbesc
dragostea care pe care
demon cu chip îngeresc

Toate florile-mi vorbesc
ceru-mbracă-n stele cheiul
dorul meu prea omenesc
despre tine înfloreşte teiul

Despre sânii tăi în floare
îngerii nu pot să zboare

(din volumul „Cezeisme II”)

  

luni, 22 ianuarie 2024

AXIOMĂ PE STOMACUL GOL

 Și iarna-i cea mai frumoasă pizdă

și dragoste mă dezgheți cu gura

și fiecare ninge cum îl taie capul

geaba încerci să păstrezi măsura

COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE




AXIOMA IERNII ÎN DOI


Ninge pe orizontală

de la tine pân-la mine

ning și eu în pielea goală

iar ecoul zice-i bine

De la tine pân-la mine

iarna doamnelor e-n toi

zăpada tace pe șine

și se-mparte doar la doi

Iarna domnilor e-n toi

ning și eu în pielea goală

iarna asta e de soi

ninge pe orizontală

De la tine pân-la mine

doar ninsori sublime

Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II




 Când e vorba de vacanță, chiar și Cioran se termină! Costel Zăgan, Inventeme